Cât potențial de creștere are piața de e-commerce din România în 2017?

Cât potențial de creștere are piața de e-commerce din România în 2017?

Recent am avut prilejul să văd o discuție în care se comparau piețele de e-commerce din Olanda și România, autorul concluzionând, în urma prezentării cifrelor, că România are „un super potențial” din cauză că în Olanda, o țară mai mică decât România, piața de e-commerce e de peste 20 mld. EUR și la noi doar 1,8 mld (cf. datelor GPEC).

Realitatea e că lucrurile nu trebuie privite așa de simplist și atunci când se decide să intre pe online un antreprenor trebuie să fie atent la o multitudine de cifre, nu doar la mărimea pieței. Așa, și Camerunul are 402 km de coastă maritimă – cam la fel ca Olanda – deci „există potențial”, dar asta nu înseamnă că va ajunge prea curând cine știe ce putere navală. Pentru că potențialul e una, dar probabilitatea de a atinge acel potențial e… cu totul alta.

Hai să ne uităm la peisajul complet al economiilor din Olanda și România. Din zecile de indicatori prezentați pe TradingEconomics.com am ales să introduc în tabelul de mai jos câțiva mai relevanți pentru discuția noastră:

Indicator Olanda România
Pop. stabila (mln) 16,98 19,76
Angajați (mln) 8,53 4,78
Sal. mediu net (EUR) 2245 455
Masa monetară M1 (mln EUR) 456.809 39.378

Se observă cu ochiul liber, așadar, că raportul dintre cele două piețe de e-commerce (20 mld vs. 1.8 mld înseamnă un raport de cca. 11:1) se reflectă foarte clar în masa monetară M1 sau în masa salarială. Chiar dacă, din punct de vedere al suprafeței, Olanda este o țară mai mică decât România (are doar 41.000 km2 – echivalentul unei provincii istorice românești) de fapt are o populație foarte densă, care e aproape cât populația României, și în plus populația Olandei e ocupată masiv în muncă (ceea ce nu se poate spune despre România) fiind și suficient de productivă încât să justifice niște salarii de aproape 5 ori mai mari decât salariile din România. Masa salarială netă în Olanda totalizează 8.530.000 * 2245 EUR = 19,15 mld EUR lunar. În România? 4.780.000 * 455 = 2,17 mld. EUR. Raportul dintre ele? 19,15 / 2,17 = 8,82. Cât despre raportul dintre lichiditățile disponibile, acesta este de 456.809 / 39.378 = 11.6.

În aceste condiții parcă nu mai e așa de neclar de ce piața de e-commerce măsoară doar 1,8 mld. EUR. Piața e fix cât trebuie să fie având în vedere câți oameni câștigă bani aici, și câți bani se câștigă.

Mai mult. Hai să completăm tabelul de mai sus cu date din alte câteva țări UE. Vom vedea că masa salarială și masa monetară reflectă foarte clar diferențele față de România.

Indicator Olanda România Germania Slovenia Polonia Portugalia
Pop. stabila (mln) 16,98 19,76 82,2 2,06 38,42 10,34
Angajați (mln) 8,53 4,78 43,92 0,825 16,32 4,57
Sal. mediu net (EUR) 2.245 455 2.270 1.074 797 984
Masa monetară M1 (mln EUR) 456.809 39.378 1.943.000 16.152 189.805 103.712
Piața de e-commerce (mld EUR) 20 1,8 62 0,27 7,6 3,3

Nu mai insist. Cine e curios poate face un tabel cu toate țările europene și să constate singur că piața de e-commerce are legătură cu veniturile populației și cu disponibilitățile bănești, nu cu… mărimea țării sau populația luată la modul general. Ba chiar s-ar putea să observăm că România stă foarte bine – cum se vede dacă ne comparăm cu Slovenia, care e sub potențial. E vorba de informații economice de bază, pe care oricine a făcut studii de economie ar trebui să le poată prelucra și transmite corect clienților săi. Sigur că pe lângă venituri și disponibilitățile bănești mai trebuie să vorbim și de infrastructură, de cultura locală (în România, de pildă, există încă o retincență majoră pentru plățile online și oamenii preferă să umble cu cash) și de multe alte lucruri, dar variabilele fundamentale sunt acestea două.

Și atunci, care este potențialul real al pieței de e-commerce din România?

Răspunsul e foarte simplu: potențialul este același cu al creșterii reale din piața muncii, măsurată de creșterea salarizării medii, a masei salariale și de creșterea generală a disponibilităților bănești ale populației. Momentan toate aceste lucruri par să evolueze în bine: companiile „se plâng” că nu găsesc suficienți candidați (ceea ce înseamnă că există multe locuri de muncă ce abia așteaptă să fie ocupate), salariul mediu e într-o creștere constantă și dobânda de referință a BNR continuă să fie menținută la un nivel jos, stimulându-se astfel creditarea (implicit creșterea masei monetare M1).

Conform informațiilor furnizate de Comisia Națională de Prognoză anul acesta se așteaptă o creștere a numărului de angajați la 4,95 milioane cu un salariu mediu net de 464 EUR, ceea ce ar însemna o masă salarială de 2,29 miliarde EUR, cu cca. 5% mai mare decât cea de la sfârșitul lui 2016. Acesta e nivelul realist pe care trebuie să-l luăm în calcul, ceea ce în cifre absolute s-ar putea traduce prin aceea că piața de e-commerce din România ar putea ajunge la cca. 1,9 mld. EUR. Eu personal cred că prognoza CNP, care în urmă cu 10 ani a păcătuit prin prognoze excesiv de optimiste, e cam prudentă, excesiv de prudentă, și mă aștept la o creștere reală a masei salariale în jur de 10%, ceea ce înseamnă că în 2017 piața de e-commerce din România va avea o șansă reală de a testa pragul de 2 miliarde de euro.

Până să se ajungă însă la 20 de miliarde, cât e în Olanda, multă apă va mai curge pe Dunăre! Atunci când prezentăm unui client potențialul pieței, așadar, trebuie să-i prezentăm cifrele exacte, nu să facem comparații fără sens cu mărimea pieței din Olanda sau din alte țări dezvoltate din Occident. Nu mai zic de faptul că niciodată creșterea nu va putea fi capturată de un nou-venit, partea leului din aceste cca. 200 milioane EUR suplimentare revenind cu siguranță liderilor de azi: Emag, Cel.ro, FashionDays, Bonprix (pe fashion), Elefant etc. Explicația e simplă, cumpărăturile online nu se învârt în jurul unui teritoriu, ci în jurul consumatorului, iar consumatorul este aproximativ la fel (firește, cu anumite diferențe locale specifice, de pildă cele care țin de obiceiurile de consum) și în Olanda, și în România, și în Franța etc. Consumatorul român nu e mai prost, mai needucat sau mai răuvoitor decât cel olandez: el are doar ghinionul de a fi mai sărac. Nu cred că e cineva care să creadă cu adevărat că românii „nu vor” să muncească, să aibă salarii ca în Olanda sau să cumpere online mai mult decât o fac azi… Și cum magazinele-lider au deja o relație stabilită cu consumatorii existenți, sau cu nou-veniții, e normal ca tot ele să fie primele opțiuni de luat în calcul atunci când aceștia, ca urmare a unei perioade economice bune, cresc volumul achizițiilor de pe online. Asta nu înseamnă câtuși de puțin că o creștere a volumului pieței de cca. 200 milioane EUR nu poate fi atractivă pentru noi jucători pe online. Cu un marketing inteligent debutanții de azi pot deveni liderii de mâine…

În concluzie, trebuie să acceptăm că marketingul online nu e nimic altceva decât… marketing, adică, în esență, tot o știință economică – și tocmai de aceea trebuie abordat de la bun început cu rigoarea specifică științei economiei, nu cu vise, bla-bla-uri, fantezii.

Sursa informațiilor:
– TradingEconomics.com
– https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_European_countries_by_average_wage
– EcommerceWiki.org
– http://www.cnp.ro/ro/prognoze

EDITARE ULTERIOARĂ (august 2017). Între timp a apărut o  estimare nouă, făcută de Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO), care apreciază la 2,05 miliarde EUR comerțul online în România în 2016 și estimează că în 2017 se va ajunge la 2,5 miliarde EUR.

Problema cu această nouă estimare este că se bazează pe un studiu al Comisiei Europene (se poate citi aici), care la rândul ei pare să se bazeze pe informații furnizate de … ARMO. Cum raționamentul circular nu e un procedeu științific valid, continui să dau crezare cifrelor prezentate de GPEC în primăvară. Oricum, între 1,8 miliarde EUR și 2,05 miliarde diferența e mică.

Despre autor


Cele mai recente articole

No Comments

Sorry, the comment form is closed at this time.